Faceți căutări pe acest blog

Se încarcă...

vineri, 30 decembrie 2016

Cantonul Silvic Cârneala și Peștera Cârneala (Peștera de Gheață)


Cantonul Silvic Cârneala se află în inima Munților Aninei în mijlocul unei vaste păduri seculare de fag în amestec cu molid și brad. Este un loc de poveste izolat și departe de oraș și orice sursă de poluare, aerul de munte fiind deosebit de curat datorită întinderii mari a pădurii. Zona este bogată în faună și floră specifică pădurilor temperate. Aici trăiesc populații numeroase de cerb carpatin și căprioare, care uneori se pot vedea pe drumurile forestiere care străbat zona.
Pentru a ajunge la Cantonul Silvic Cârneala se urmează drumul de la Lacul Buhui înainte aproximativ 4 km.
De la Cantonul Cârneala pentru a ajunge la Peștera Cârneala de la intersecția din fața cantonului se urmează drumul din dreapta aproximativ 2 km.
Peștera Cârneala mai este cunoscută și ca Peștera de Gheață datorită țurțurilor de gheață care se formează iarna în peșteră și persistă o bună perioadă din an.
Peștera de Gheață se află la o altitudine de 812 m și are o lungime de 162 m,  cu denivelare totală de 18 m.




















miercuri, 15 iulie 2015

Date si momente importante din istoria orasului Anina 



# 24 iunie 1773 – primele familii de colonisti austrieci au ajuns pe actualul teritoriu al localitatii, intemeind colonia muncitoreasca Steierer- Dorf, ulterior Steierdorf.
# 25 iulie 1774 – este oficiata prima casatorie in nou creata localitate. 
# 1 ianuarie 1775 – se naste primul copil in colonia Steierer – Dorf. 
# 1786 – incepe constructia primei biserici romano – catolice si a primei scoli din localitate. 
# 1790 – Mathias Hammer a descoperit in Valea lui Andrei, actualmente Sigismund, huila de cea mai buna calitate. 
# 1792 – incepe activitatea de minerit in Steierdorf – Anina. 
# 1834 – puternic incendiu de mina care face 6 victime 
# 1846 – colonia de carbunari Steierdorf s-a transformat intr-un centru minier. 
# 1846 - 1847 – s-a construit drumul Oravita – Steierdorf si au inceput lucrarile la drumul Steierdorf – Bozovici. 
# 1846 - 1847 – au sosit in localitate primii slovaci. 
# 1851 – au sosit in localitate primii cehi ( boemi ) 
# 13 februarie 1853 – explozie de gaz cu 8 victime 
# 1854 – a fost construita Primaria (actualul hotel) si notariatul din Steierdorf 
# 1854 – exploatarile miniere au fost preluate de catre „Societatea imperial–regala (cezaro–craiasca) privilegiata austriaca a cailor ferate de stat”. A fost demarat un program de valorificare complexa a carbunelui si sideritelor din subteran, concretizat prin constructia unei mari uzine de fier (combinat siderurgic) in Valea Garlistei, strajuita de paduri de anini. Astfel apare pentru prima data denumirea de Colonia Anina in 1858. 
# 1 noiembrie 1859 – localitatea primeste dreptul de a avea administratie proprie. Primul primar ales al localitatii a fost maistrul minier principal – Franz Hirspeck. Noua comuna se numea Steierdorf. 
# 1860 – incepe constructia caii ferate Steierdorf - Anina – Oravita. 
# 7 mai 1862 – explozie de grizu cu 11 victime. 
# 15 decembrie 1863 – a fost inaugurata calea ferata cu ecartament normal Steierdorf - Anina – Oravita. 
# 28 iulie 1880 – are loc cel mai devastator incendiu din istoria localitatii. 
# 11 decembrie 1884 – explozie de grizu cu 47 de victime. 
# 2 august 1886 – incep lucrarile de constructie a galeriei de aductiune a apei potabile de la barajul artificial amenajat la gura Grotei Buhui. 
# 17 decembrie 1893 – este infiintata Societatea pe actiuni Sommerfrische – statiunea climaterica de la Steierdorf numita si Aurora Banatului care si-a inceput activitatea turistica la 1 aprilie 1895. 
# 1897 – este pusa in functiune centrala electrica cu aburi din cartierul Anina. 
# 1902 – scolile din Steierdorf – Anina au fost nationalizate. 
# 1904 – a fost contruit barajul de la Buhui, primul lac artificial din Romania. 
# 13 iunie 1910 – cele mai mari inundatii din istoria localitatii. 
# 7 septembrie 1913 – a fost dat in folosinta noul spital din Anina, cel mai mare al acelor vremuri din zona Banatului Montan. 
# 1914 – in Steierdorf – Anina este introdus iluminatul public electric. 
# 7 iunie 1920 – cel mai grav accident minier din istoria Aninei de pana atunci si la acea data din istoria intregii Europe. Au fost 217 victime. 
# 1940 – este amenajat Lacul Marghitas. 
# 13 - 15 ianuarie 1945 – sunt ridicati germanii din localitate pentru a fi deportati in Uniunea Sovietica la munca silnica. 
# 1950 – ia fiinta primul punct de sanatate subteran din tara. 
# 1952 – localitatea dobandeste statut de oras sub denumirea de Anina, celelalte colonii alcatuind cartiere ale orasului. 
# 15 ianuarie 1977 – incepe constructia termocentralei pe sisturi bituminoase pe amplasamentul Minis – Crivina. 
# 21 noiembrie 1988 – este oprita investitia si productia de energie electrica la termocentrala de la Crivina. 
# 1996 – incepe declinul mineritului, fiind inchise rand pe rand minele din Anina. 
# 21 mai 1999 – dupa 50 de ani este organizata din nou Ruga Anineana prilejuita de Hramul Bisericii Ortodoxe. 
# 2002 - In Pestera cu oase, aflata pe Valea Minisului, aproape de Anina, trei speologi amatori din Timisoara au descoperit osemintele celui mai vechi om modern care a trait in Europa, cu o vechime de 40.000 ani. 
# 2006 – explozie in subteran - 6 victime.
# Fosile de plante datand din Jurassic pot fi gasite in mai multe aflorimente si cariere amplasate in jurul Aninei. Din acest motiv, partea sudica a fostei cariere Ponor constituie o rezervatie paleobotanica. Fosilele gasite in aceasta zona apartin in general erei carboniene (ex. ferigi). O alta categorie de fosile gasite in Anina consta in mamifere din Pleistocen, cele mai multe dintre acestea fiind descoperite in pesteri.
# Conform recensamantului efectuat in 2011, populaţia oraşului Anina se ridica la 7.485 de locuitori, in scadere faţa de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera 9.167 de locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt romani (80,56%). Principalele minoritaţi sunt cele de germani (5,65%), romi (2,73%) şi maghiari (1,32%). Pentru 8,68% din populaţie, apartenenţa etnica nu este cunoscuta.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (69,78%), dar exista şi minoritaţi de romano-catolici (11,58%), penticostali (5,36%) şi baptişti (3,45%). Pentru 7,68% din populaţie, nu este cunoscuta apartenenţa confesionala.
(sursa: Primaria Anina, INS)

joi, 30 aprilie 2015

Orașul Anina - „Nucleul” Munțiilor Aninei

"Așezarea geografică a orașului Anina și complexitatea formelor de relief combinate cu modalități de deplasare variate în mijlocul unui tezaur magnific de obiective turistice absolut încântătoare – ne obligă și ne provoacă la a călători și cunoaște mai bine tot ce ne înconjoară, la a promova și întreține valorile culturale, tehnice, istorice și naturale, de a căror importanță suntem tot mai conștienți și de a căror păstrare și valorificare suntem tot mai responsabili" - Aurel Dunăroaia

În vederea dezvoltării locale prin crearea de acțiuni pentru promovarea orașului și a zonelor aparținătoare, ne propunem elaborarea unor planuri pentru integrarea în circuitul turistic și nu numai.

Urmărim poziționarea orașului Anina şi a zonei învecinate ca un centru de interes turistic în vederea dezvoltării socio-economice a zonei. Se dorește valorificarea potențialul turistic existent precum și dezvoltarea acestuia printr-o promovare eficientă a elementelor de interes și atracție pe care le oferă zona, precum și prin dezvoltarea infrastructurii și produselor turistice locale, inclusiv prin crearea unor noi produse turistice și dezvoltarea furnizorilor locali de servicii. 

Dorim ca această pagină să devină un "centru" unde să se întâlnească informații postate gratuit despre practicarea turismului în zona noastră, despre obiective demne de vizitat din întreaga zonă a Munților Aninei.

Vă mulțumim pentru colaborare și așteptăm informații despre cazare, masă, obiective și tot ce este util în zonă la secțiunea: "Comentarii"

http://expressdebanat.ro/anina-este-pusa-in-valoare-de-obiectivele-turistice-din-jur-afla-ce-planuri-executivul
http://locuridinromania.ro/orasul-anina-judetul-caras-severin.html

Steagul cu stema Orașului ANINA - orașul „nucleu” ce reprezintă Munții Aninei
Sediul nou al PRIMĂRIEI ANINA





Imagini prezentare ANINA






Anin - specie de arbore este originar din Europa, iar in România este întâlnit în lunci, pe terase joase și pe malul râurilor, în dealurile intracarpatice și în general în zonele cu soluri umede. Este un copac ce atinge înălțimi de până la 20 m. În scop terapeutic se folosesc frunzele, mugurii, scoarța.
În tradiția populară, locuitorii de pe malurile râurilor de unde creștea acest arbust, foloseau pulberea din frunze uscate pentru oprirea hemoragiilor, pentru scăderea febrei și tratarea afecțiunilor respiratorii. Frunzele proaspete de anin erau așezate pe pat, ca să doarmă bolnavul pe ele, pentru combaterea durerilor reumatice.

Zona Munților Aninei este una în care încă se mai păstrează această specie de arbore destul de puțin cunoscută, dar care deține un rol foarte important în calitatea aerului, lucru care devine tot mai căutat de locuitorii orașelor poluate și care poate fi găsit aici atât de ușor. De când au apărut primii locuitori care au întemeiat actualul oraș Anina, se poate vorbi de efectul terapeutic al aerului pur din această zonă, datorat în special pădurilor din Munții Aninei. Aerul a fost cel care a determinat înființarea centrelor de tratament de la Marila, Sommerfrische, Poneasca și altele, iar de acesta putem să ne bucurăm și noi și, sperăm că și multe generații de urmași ai noștri.

Scurt istoric, sau cum a luat ființă localitatea de azi:
Colonia muncitorească de pe teritoriul actual al localităţii Steierdorf – Anina, creată în anul 1773 ca exploatare forestieră orăviţeană a Aerariului Montan, a fost aşezată la vremea aceea într-o pădure seculară aproape de nepătruns şi se afla sub administraţie Austro – Ungară. De menţionat că Aerariul (se citeşte Erariul) reprezintă denumirea pentru fiscul austriac, folosită de către Cancelaria Imperială în secolele 17 – 19, noţiunea semnificând proprietatea statului.
Micul orăşel minier Oraviţa poseda la acea vreme, pe lângă minele de cupru şi aur, un atelier de forje şi topitorii de aramă, care consumau cantităţi mereu mai mari de lemn şi mangal. Pentru a acoperi aceste necesităţi era necesară o pătrundere în zonele împădurite mai îndepărtate. Forţa de muncă era deficitară. Românii bănăţeni din zona Oraviţei ale căror obligaţii de robotă au constat mai cu seamă în tăiatul lemnelor din pădure şi transportul acestora la mine şi bocşe, precum şi în producerea mangalului în aceste bocşe, au reuşit să facă faţă tot mai greu pretenţiilor crescânde ale oficiilor miniere. Totodată, aceştia nu erau dispuşi să muncească o perioadă foarte îndelungată la o distanţă apreciabilă de localitatea de reşedinţă. Pentru a înlătura această anomalie, maistrul minier superior Franz Müller von Reichenstein, administratorul montanistic superior Redange, maistrul metalurg superior Fluck şi contabilul Lammer de la Oficiul Minier Superior Oraviţa au hotărât colonizarea unor muncitori forestieri, cărbunari şi cărăuşi din Austria. Funcţionarul minier Peter Kastel, originar din Stiria, a fost însărcinat să recruteze forţă de muncă calificată, din ţinutul său natal şi din Austria Superioară. Acesta şi-a dus sarcina prompt la îndeplinire. Încă în acelaşi an au fost recrutate şi aduse 34 familii formate din 70 de adulţi (41 necăsătoriţi şi 29 căsătoriţi – 16 bărbaţi şi 13 femei) şi 24 de copii (10 băieţi şi 14 fete), din zonele Schladming – Ausee – Goisern – Ischl – Gmunden, din împrejurimile lacurilor Grundl – Hallstatt – Wolfgang – Traun. Viitorii colonişti au ajuns la Viena în 6 iunie de unde, două zile mai târziu s-au îmbarcat pe un vapor cu care au navigat pe Dunăre până la Panciova. De aici au continuat drumul pe uscat la Palanca Nouă, apoi la Oraviţa, până la destinaţia finală. Coloniştii au ajuns şi s-au stabilit în regiune la 24 iunie 1773. Aceşti primi colonişti şi întemeietori ai localităţii au dat aşezării numele de Steirer – Dorf (Satul celor din Steier), ulterior transformat în Steierdorf. Familiile au purtat numele Gaiswinkler, Rahner, Schmaranzer, Stocker, Moser, Lichtnauer, Denz, Schöner, Brandstätter, Hammer, Hansel, Tritscher, Rettenbacher, Schneider, Salzmann, Zanziger, Zauner, Zierler, Zimmermann şi Berger, nume întâlnite în mare parte şi astăzi în Steierdorf – Anina.
Coloniştii şi-au început activitatea în valea unde se află actualmente strada Şcolii. Ei au tăiat pădurea în apropierea apei, făcând loc pentru primele locuinţe, de fapt nişte barăci din lemn, care ofereau adăpost de vitregiile vremii şi de animalele sălbatice. Astăzi, o cruce de piatră aminteşte de locul unde diaconul romano – catolic Franz Sommer din Oraviţa a citit prima slujbă pentru coloniştii din Steierdorf. Pentru această festivitate, primul altar a fost amenajat pe ciotul unui fag secular, tăiat în prealabil de către Johann Tritscher.

luni, 27 aprilie 2015

„ZILELE TINERETULUI” ANINA 2015

Asociația Anina-Official în colaborare cu Primăria orașului Anina va organiza pe data de 02.05.2015 evenimentul ,,Zilele Tineretului”. Scopul acestui eveniment este marcarea zilei naționale a tineretului printr-o serie de acțiuni destinate tinerilor, promovarea activităților culturale, sociale, artistice și sportive, ca mijloace de petrecere a timpului liber, de participare și implicare a generației tinere în viața cultural sportivă.
Mici detalii despre eveniment:
Concursuri sportive și artistice:
I. Fotbal
II. Concursuri între elevi:
- concurs de forță (trasul funiei)
- viteză (întrecere cu sacii)
- plimbatul scândurii
- alergare în trei picioare
- cursă cu obstacole (cauciucuri)
- săritură în lungime
- slackline
- karaoke (cea mai urâtă interpretare)
Participanții, cei mai merituosi, la activitățile propuse vor fi premiați de către susținătorii evenimentului.
III. Activități artistice:
- dansuri populare
- interpretări haioase
- trupe de muzica (HIP-HOP/RAP)
IV.Foc de tabară (udat cu vin și țuică fiartă în limita stocului disponibil :P )
V. Discotecă în aer liber
Înscrierile se vor face până în data de 30.04.2015 la pagina de facebook a asociației: https://www.facebook.com/pages/Organizatie-Anina-Official/630604117072781 și persoane de contact:
- Liuba Darius : 0753591422
- Anina-Official : 0749459948








Sală Fitness Ama-Minodora Steierdorf

Sala fitness Ama-Minodora este situată în cartierul Steierdorf din Anina pe strada Victoriei nr. 10 lângă spălătoria auto.
Sala este dotată cu aparatură modernă, spațioasă, curată, aerisită, în care se simte aerul curat al pădurilor montane care înconjoară orașul Anina.
PROGRAMUL SĂLII:
LUNI – DUMINICĂ: 9:00 – 20:00
ABONAMENT BODYBUILDING ȘI FITNESS:
ZILNIC 50 LEI
O INTRARE 5 LEI
TEL. 0746 239 634










joi, 26 februarie 2015

Cascada KIRSA

Cascada Kirsa (Kirscha), se află în imediata apropiere a DN57B, între orașul Anina și Valea Minișului (14 km din centrul orașului Anina) și constituie o atracție turistică importantă a Munților Aninei. Este inclusă în programul de punere în valoare a obiectivelor turistice, derulat de administrația locală Anina, astfel încât, în cel mult un an, va fi complet amenajată pentru a fi vizitată.

Coordonate GPS: 45°01'28.1"N 21°53'44.9"E